Tot mai mulți părinți care obțin venituri din drepturi de autor se lovesc de respingerea dosarelor pentru indemnizația de creștere a copilului. Deși legea recunoaște clar acest drept, practica administrativă diferă de la o instituție la alta, iar cerințele suplimentare pot transforma un demers firesc într-un proces anevoios.

Avocatul Claudiu Filipoiu explică ce documente fac diferența, când apar refuzurile și ce soluții legale există pentru părinții afectați.

De ce sunt respinse frecvent dosarele pentru drepturi de autor

Problema principală nu este lipsa dreptului, ci modul în care acesta este dovedit. În cazul veniturilor din drepturi de autor, autoritățile cer dovezi clare că veniturile:

au fost realizate legal;

au fost supuse impozitării;

permit dovedirea stagiului minim de 12 luni în ultimele 24.

Deși legislația nu impune o listă fixă de documente, în practică apar interpretări diferite, iar unele direcții solicită acte suplimentare față de altele.

Documentele care pot decide soarta dosarului

Potrivit avocatului Claudiu Filipoiu, în majoritatea cazurilor sunt cerute:

declarația unică depusă la ANAF;

adeverință de venit eliberată de ANAF;

contracte de cesiune a drepturilor de autor;

extrase de cont care dovedesc încasările;

dovada suspendării activității, acolo unde este cazul;

registru de încasări și plăți, dacă activitatea o impune.

Refuzurile apar atunci când:

lipsesc documente;

veniturile nu au fost declarate corect;

nu poate fi demonstrat stagiul minim;

dosarul este depus cu întârziere.

Deși unele documente nu sunt prevăzute explicit în lege, ele sunt cerute în practică de anumite structuri DGASPC, iar contestarea acestui exces presupune proceduri lungi.

Pot părinții să câștige bani din drepturi de autor în concediu?

Da, în anumite limite clare. Legea permite obținerea de venituri din drepturi de autor fără pierderea indemnizației, cu o condiție esențială:
👉 plafonul anual să nu fie depășit.

În 2026, plafonul este de aproximativ 13.200 lei net pe an, calculat ca de opt ori valoarea minimă a indemnizației.

Important:

nu contează dacă veniturile sunt ocazionale sau recurente;

se ia în calcul totalul anual cumulat;

activitățile artistice sau jurnalistice sunt permise, dacă nu echivalează cu un job full-time.

Obligația care îi pune pe mulți în dificultate

Un aspect ignorat frecvent este obligația de notificare. Orice modificare de venit sau situație care poate afecta dreptul la indemnizație trebuie anunțată în scris, în maximum 15 zile lucrătoare, către primărie.

Nerespectarea acestui termen poate duce la:

suspendarea dreptului;

recuperarea sumelor;

respingerea ulterioară a dosarului.

Când poate fi refuzată indemnizația, legal

Autoritățile pot respinge dosarul dacă:

nu este îndeplinit stagiul de 12 luni;

documentele sunt incomplete;

veniturile nu apar corect la ANAF;

dosarul este depus peste termenul legal;

plafonul de venit din concediu este depășit.

Ce pot face părinții dacă dosarul este respins

Există soluții, iar practica este adesea favorabilă părinților:

Completarea dosarului, dacă refuzul este motivat de lipsa unor acte;

Plângere prealabilă, în termen de 30 de zile, la instituția emitentă;

Acțiune în instanță, dacă refuzul rămâne.

Instanțele au decis în numeroase cazuri că drepturile copilului prevalează, iar refuzurile administrative nejustificate pot fi anulate dacă eligibilitatea este demonstrată ulterior.

Concluzie

Indemnizația de creștere a copilului este un drept legal și pentru părinții cu venituri din drepturi de autor, însă pregătirea atentă a dosarului este esențială. Lipsa unor documente sau interpretările administrative pot bloca temporar plata, dar nu anulează dreptul.

Informarea din timp și reacția rapidă la refuzuri pot face diferența dintre pierderea indemnizației și câștigarea ei.