Curtea Constituțională a României a decis din nou: analiza asupra legii privind reforma pensiilor magistraților este amânată pentru a cincea oară consecutiv. Noul termen anunțat oficial este 18 februarie 2026, într-un dosar care ține în tensiune atât sistemul judiciar, cât și zona guvernamentală.
Sesizarea a fost formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la proiectul adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care propune modificări majore în ceea ce privește pensiile de serviciu ale magistraților.
Reforma pensiilor speciale, din nou în așteptare
Judecătorii constituționali au decis amânarea deliberărilor pentru a analiza documente suplimentare depuse recent la dosar. Potrivit informațiilor oficiale, hotărârea a fost luată cu majoritate de voturi, scor 8 la 1, în baza Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR.
Este a cincea amânare într-un dosar care vizează una dintre cele mai sensibile teme din spațiul public: pensiile speciale, independența justiției și impactul bugetar al reformei.
Miza financiară: fonduri europene prin PNRR
Contextul nu este doar juridic, ci și financiar. Premierul Ilie Bolojan a transmis anterior o scrisoare către CCR în care a semnalat riscul ca România să piardă aproximativ 230 de milioane de euro din fonduri europene, bani legați de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență.
În spațiul public au apărut informații potrivit cărora conținutul scrisorii nu ar fi fost discutat în ședința recentă a Curții. Oficial, instituția nu a oferit detalii suplimentare.
Ce prevede noul proiect de lege
Proiectul privind pensiile magistraților stabilește:
creșterea etapizată a vârstei de pensionare până la 65 de ani;
plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate.
Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ, argumentând că nivelul pensiei de serviciu este legat de statutul și garanțiile privind independența magistraților.
Argumentele ÎCCJ și posibilitatea unei sesizări la CJUE
ÎCCJ a contestat constituționalitatea legii și a solicitat ca, în analiza cazului, să fie luată în considerare inclusiv posibilitatea unei trimiteri către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Instanța supremă susține că modificările ar putea afecta stabilitatea financiară a magistraților și ar crea diferențe față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu. De asemenea, au fost invocate posibile neconcordanțe cu jurisprudența europeană și cu decizii anterioare ale CCR.
Un dosar cu istoric complicat
Aceasta este a cincea amânare în acest dosar. Două ședințe anterioare nu au avut loc din lipsă de cvorum, iar un proiect anterior a fost declarat neconstituțional, motivat de nerespectarea procedurilor privind solicitarea avizului CSM.
Toți cei nouă judecători ai Curții au fost prezenți la ultima ședință, care a durat aproximativ 50 de minute.
18 februarie 2026 – data care poate schimba totul?
Următorul termen stabilit de CCR este 18 februarie 2026. Până atunci, legea rămâne în incertitudine, iar dezbaterea despre reforma pensiilor speciale, echilibrul bugetar și independența justiției continuă într-un climat tensionat, dar esențial pentru parcursul României în relația cu instituțiile europene.