Preotul.ro

Autoritățile au transmis clarificări oficiale privind modificarea criteriilor de încadrare în grad de handicap, în contextul unui proiect de ordin aflat în prezent în dezbatere publică. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) confirmă că persoanele care dețin certificate de handicap permanente nu vor fi chemate la reevaluare, iar documentele aflate în vigoare își păstrează valabilitatea.

Instituția subliniază că noile reglementări nu duc la retragerea drepturilor deja acordate și nu modifică situațiile stabilite legal până acum. Dimpotrivă, lista afecțiunilor eligibile pentru certificatul de handicap va fi extinsă, oferind acces la protecție socială pentru un număr mai mare de persoane, pe termen mediu și lung.

Cum vor fi aplicate noile criterii de încadrare în grad de handicap

Potrivit ANPDPD, noile criterii medico-psihosociale se vor aplica exclusiv după ce ordinul va fi publicat în Monitorul Oficial al României. Până la acel moment, evaluarea persoanelor cu dizabilități se face conform legislației în vigoare, respectiv Ordinului nr. 762/1992/2007.

În mod concret:

certificatele de handicap permanente rămân valabile, fără obligația de reevaluare;

persoanele cu certificate revizuibile, emise pe perioade de 12 sau 24 de luni, vor fi evaluate după noile criterii doar după intrarea în vigoare a ordinului;

până la adoptarea actului normativ, comisiile de evaluare aplică regulile actuale, fără modificări.

Precizările vin după ce, în spațiul public, au apărut temeri legate de posibile reevaluări generale sau de pierderea unor drepturi sociale.

Proiectul de ordin se află în consultare publică

Modificările propuse sunt analizate în cadrul procedurii de transparență decizională, iar ordinul va produce efecte doar după adoptare și publicare oficială. Persoanele interesate pot transmite sugestii și observații la următoarele adrese de e-mail:

dezbateri@mmuncii.gov.ro

registratura@anpd.gov.ro

Reprezentanții autorității dau asigurări că toate propunerile vor fi analizate, iar forma finală a documentului va reflecta rezultatul consultărilor publice.

Consultări cu persoane cu dizabilități și organizații de profil

ANPDPD anunță organizarea unor sesiuni de dialog cu persoane cu dizabilități, ONG-uri, specialiști și instituții publice. După finalizarea procesului, participanții vor fi informați cu privire la modul în care recomandările au fost integrate.

Totodată, autoritatea intenționează să creeze:

o adresă de e-mail dedicată;

un call center pentru întrebări legate de noile criterii de încadrare în grad de handicap.

Poziția Ministerului Muncii și a Ministerului Sănătății

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a declarat că revizuirea criteriilor are ca scop corectarea disfuncționalităților existente și limitarea situațiilor de abuz, fiind identificate în trecut dosare neconforme.

La rândul său, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat că principalul obiectiv este eliminarea ambiguităților și a interpretărilor diferite, care au generat tratamente inegale pentru unele persoane cu dizabilități.

Certificatul de handicap, drepturile persoanelor cu dizabilități și criteriile de evaluare rămân subiecte de interes public, pe măsură ce proiectul de ordin avansează spre adoptarea oficială.

Pensie anticipată pentru femeile născute în 1967. Cine poate ieși la pensie în 2025–2026 și ce condiții trebuie îndeplinite

Femeile născute în anul 1967 pot lua în calcul pensionarea anticipată în România începând cu 2025 sau 2026, în funcție de vârstă, vechimea în muncă și stagiul de cotizare acumulat. Legea pensiilor stabilește criterii clare pentru acordarea acestui drept, fie sub forma pensiei anticipate fără penalizare, fie a celei anticipate parțiale, cu diminuarea cuantumului.

Ce presupune pensia anticipată

Pensia anticipată permite retragerea din activitate cu până la cinci ani înainte de vârsta standard de pensionare, dacă sunt îndeplinite condițiile legale privind stagiul de cotizare.

Pentru femeile născute în 1967, vârsta standard de pensionare este de 62 de ani și 4 luni. Astfel, pensionarea anticipată poate fi solicitată de la 57 de ani și 4 luni, în cazul în care vechimea în muncă este suficientă.

Condiții legale pentru pensionarea anticipată în 2025–2026

Pentru această categorie de vârstă, legea prevede următoarele cerințe esențiale:

împlinirea vârstei minime de 57 de ani și 4 luni;

realizarea unui stagiu complet de cotizare de minimum 35 de ani;

pentru pensia anticipată fără penalizare, este necesar un stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani peste stagiul complet;

pe perioada pensiei anticipate, nu este permis cumulul cu venituri salariale, cu excepțiile prevăzute expres de lege.

Tot mai multe persoane aflate aproape de pensionare iau în calcul și aspecte legate de sănătate, mobilitate și calitatea vieții, mai ales în contextul planificării unei perioade active după retragerea din câmpul muncii.

Reducerea vârstei de pensionare pentru femeile care au copii

Conform legislației actuale, femeile care au născut și crescut copii pot beneficia de reduceri ale vârstei standard de pensionare, după cum urmează:

1 copil – reducere de 6 luni;

2 copii – reducere de 1 an;

3 copii – reducere de 1 an și 6 luni;

4 copii – reducere de 2 ani;

5 sau mai mulți copii – reducere de până la 3 ani.

Aceste reduceri se aplică la vârsta standard de pensionare și pot influența inclusiv momentul ieșirii la pensie anticipată.

Pensie anticipată fără penalizare vs. pensie anticipată parțială

Există două variante legale de pensionare anticipată:

Pensia anticipată fără penalizare
Se acordă femeilor care au realizat minimum 8 ani peste stagiul complet de cotizare. În acest caz, pensia nu este diminuată.

Pensia anticipată parțială
Este destinată celor care au exact stagiul complet de cotizare. Pentru fiecare lună de anticipare se aplică o penalizare, care poate ajunge, cumulat, până la aproximativ 30%, în funcție de numărul de luni rămase până la vârsta standard de pensionare.

Cum poți verifica dacă te încadrezi pentru pensie anticipată

Femeile interesate pot verifica rapid situația personală folosind calculatorul oficial de pensii pus la dispoziție de Casa Națională de Pensii Publice.

Pașii principali sunt:

accesarea platformei oficiale CNPP;

autentificarea sau crearea unui cont;

completarea datelor privind vârsta și stagiul de cotizare;

selectarea opțiunii de estimare pentru pensie anticipată.

Rezultatul are caracter orientativ, dar oferă o imagine clară asupra eligibilității și valorii estimate a pensiei.

Concluzie

Femeile născute în 1967 care au acumulat cel puțin 35 de ani de vechime pot lua în calcul pensionarea anticipată începând cu 2025. Diferența dintre o pensie cu sau fără penalizare este determinată de numărul total de ani de cotizare și de reducerile legale aplicabile.

Pentru o decizie informată, este recomandată consultarea surselor oficiale și analizarea atentă a situației personale. Informarea corectă și planificarea din timp sunt esențiale pentru o tranziție echilibrată către perioada de pensionare.

Pensionarii cu venituri reduse ar putea primi ajutoare financiare de Paște și de Crăciun în 2026, potrivit unui proiect susținut de PSD și prezentat public de ministrul Muncii, Florin Manole. Social-democrații cer ca aceste măsuri de sprijin social să fie incluse în bugetul de stat pentru 2026, avertizând că lipsa lor ar putea influența votul final din Parlament și stabilitatea actualei coaliții de guvernare.

Într-o intervenție televizată, ministrul a explicat că obiectivul principal al proiectului este protejarea pensionarilor vulnerabili, cei mai afectați de inflație și de creșterea accelerată a costurilor de trai.

Pachet de solidaritate pentru pensionari și copii din familii vulnerabile

Florin Manole a precizat că măsurile fac parte dintr-un pachet de solidaritate mai amplu, care vizează nu doar pensionarii cu venituri mici, ci și copiii cu dizabilități și alte categorii sociale aflate în dificultate.

Proiectul urmează să fie analizat în cadrul unei ședințe a conducerii Partidul Social Democrat, programată duminică, la Vila Lac.

„Pentru pensionari propunem acordarea unor ajutoare financiare de Paște și de Crăciun, pe modelul aplicat și în anii anteriori. Orice sprijin financiar contează atunci când veniturile sunt mici”, a declarat Florin Manole.

Ce ajutoare sunt propuse pentru pensii în 2026

Conform documentelor prezentate de PSD, sprijinul financiar ar urma să fie acordat diferențiat, în funcție de nivelul pensiei:

600 de lei pe an, în două tranșe de câte 300 de lei (aprilie și decembrie), pentru aproximativ 1 milion de pensionari cu pensii sub 3.000 de lei

800 de lei pe an, în două tranșe de câte 400 de lei, pentru 621.095 pensionari cu pensii sub 2.000 de lei

1.000 de lei pe an, în două tranșe de câte 500 de lei, pentru 1,24 milioane de pensionari cu pensii sub 1.500 de lei

În total, aproximativ 2,8 milioane de pensionari ar putea beneficia de aceste ajutoare, dacă măsurile vor fi aprobate și incluse în bugetul pentru 2026.

Ministrul Muncii: „Inflația i-a lovit cel mai dur pe pensionarii cu venituri mici”

Șeful de la Muncă a amintit că, în 2025, un mecanism similar a fost aplicat pentru peste 2,46 milioane de pensionari, cu un impact bugetar de aproximativ 2 miliarde de lei.

„Înghețarea creșterii pensiilor obligă statul să caute soluții alternative. Inflația i-a afectat cel mai mult pe cei cu pensii mici, iar sprijinul financiar devine esențial pentru supraviețuire”, a subliniat Florin Manole.

Potrivit acestuia, PSD va propune în coaliție un sistem flexibil, care poate include ajutoare acordate o singură dată sau în una ori două tranșe, în funcție de resursele bugetare disponibile.

Ședință decisivă pentru viitorul măsurilor sociale

Duminică, conducerea PSD se va reuni pentru a discuta bugetul pe 2026, prioritățile legislative și viitorul coaliției de guvernare. Pe ordinea de zi se află și analiza pachetului de solidaritate destinat pensionarilor, copiilor cu dizabilități și altor categorii vulnerabile.

Social-democrații susțin că menținerea ajutoarelor pentru pensionari în 2026 este o măsură de protecție socială necesară într-un context economic dificil.

Vești îngrijorătoare pentru mii de familii din România. Taxele universitare sunt în creștere, iar impactul financiar riscă să devină copleșitor pentru studenți și părinți. Universități din mai multe centre mari anunță majorări semnificative ale costurilor pentru studiile de licență și master, într-un context economic deja tensionat.

Creșterea cheltuielilor administrative, inflația și subfinanțarea din sistemul de educație sunt principalele motive invocate pentru aceste scumpiri, însă efectele se vor resimți direct în buzunarele celor care încearcă să-și continue studiile.

Taxe mai mari, șanse mai mici pentru educație

Pentru mulți tineri, majorarea taxelor înseamnă renunțarea la facultate, înghețarea studiilor sau acumularea de datorii. Studenții avertizează că presiunea financiară devine din ce în ce mai greu de suportat, mai ales pentru cei din familii cu venituri medii sau mici.

Costurile nu se opresc doar la taxa de școlarizare. Chiria, utilitățile, transportul și alimentele s-au scumpit constant, iar o taxă universitară mai mare poate face diferența dintre a continua studiile și abandon.

Părinții trag un semnal de alarmă

Tot mai mulți părinți spun că sunt puși în situația de a face sacrificii extreme pentru a-și susține copiii. Rate bancare, cheltuieli medicale și alte obligații financiare se adaugă acum unui cost educațional tot mai greu de acoperit.

Specialiștii avertizează că, pe termen lung, accesul la educație superioară riscă să devină un privilegiu, nu un drept, dacă aceste creșteri continuă fără măsuri de sprijin reale.

Stres financiar și efecte sociale grave

Psihologii atrag atenția că presiunea financiară asupra studenților poate duce la anxietate, epuizare, scăderea performanței academice și chiar probleme de sănătate. Mulți tineri ajung să lucreze excesiv în timpul studiilor sau să abandoneze complet visul unei cariere construite prin educație.

Ce urmează

În lipsa unor soluții clare, precum burse extinse, plafonarea taxelor sau sprijin financiar real, creșterea taxelor universitare riscă să accentueze inegalitățile sociale și să afecteze viitorul unei generații întregi.

Semnalul de alarmă este clar: educația devine tot mai scumpă, iar fără intervenții rapide, efectele se vor resimți nu doar la nivel individual, ci în întreaga societate.

Tot mai mulți români au lucrat sau încă muncesc peste hotare, iar apropierea vârstei de pensionare ridică întrebări esențiale despre drepturile la pensie, recunoașterea anilor de muncă și pașii corecți de urmat. În 2026, regulile sunt mai clare, dar și verificările mai stricte, iar lipsa informațiilor corecte poate duce la pierderi financiare importante.

Contează munca din străinătate la pensie?

Da, anii lucrați în afara României pot fi valorificați la pensie, însă numai dacă sunt respectate anumite condiții legale. România aplică regulamente comune și acorduri de securitate socială cu:

statele din Uniunea Europeană

țările din Spațiul Economic European

Elveția

anumite state din afara UE, prin acorduri bilaterale

În aceste cazuri, perioadele de muncă sunt recunoscute chiar dacă nu s-au plătit contribuții în sistemul românesc de pensii.

Cum sunt recunoscuți anii lucrați în Uniunea Europeană

Pentru românii care au lucrat în UE, regulile sunt bine stabilite:

fiecare stat plătește pensia aferentă anilor lucrați pe teritoriul său

perioadele de muncă se cumulează pentru îndeplinirea stagiului minim

vechimea nu se pierde, chiar dacă munca a fost prestată în mai multe țări

Important: nu se acordă o pensie unică, ci mai multe pensii separate, primite din fiecare stat în care au fost plătite contribuții.

Ce se întâmplă dacă ai lucrat în afara Uniunii Europene

În afara UE, situația diferă de la caz la caz. Totul depinde de existența unui acord bilateral de securitate socială între România și statul respectiv.

dacă există acord, anii pot fi recunoscuți

dacă nu există, perioadele lucrate pot să nu fie luate în calcul

fiecare situație este analizată individual

De aceea, este esențială verificarea statutului țării în care s-a lucrat, înainte de depunerea dosarului.

Poți primi pensie dacă nu ai stagiu complet în România?

Da. Chiar și persoanele care au lucrat puțin sau deloc în România pot avea drept la pensie, dacă:

au muncit legal în străinătate

perioadele sunt recunoscute prin legislația aplicabilă

stagiul minim este îndeplinit prin cumularea anilor

Astfel, lipsa unui stagiu complet în România nu înseamnă automat pierderea dreptului la pensie.

Ce trebuie să facă românii care se apropie de pensionare

Specialiștii recomandă câțiva pași esențiali:

verificarea tuturor perioadelor de muncă

păstrarea documentelor justificative (contracte, adeverințe, formulare europene)

solicitarea de informații de la Casa Națională de Pensii Publice

clarificarea situației cu ani înainte de pensionare

Lipsa actelor sau neconcordanțele pot duce la întârzieri sau la diminuarea drepturilor de pensie.

Greșeli frecvente care pot afecta pensia

Printre cele mai des întâlnite erori se numără:

presupunerea că munca din străinătate nu contează

neglijarea documentelor doveditoare

amânarea verificărilor până în ultimul moment

confuzia între recunoașterea vechimii și plata efectivă a pensiei

Aceste greșeli pot avea consecințe financiare serioase pe termen lung.

De ce anul 2026 este crucial pentru românii din diaspora

În 2026:

verificarea dosarelor de pensie este mai riguroasă

procedurile sunt tot mai digitalizate

neconcordanțele sunt identificate mai rapid

Românii care își analizează din timp situația au șanse mult mai mari să evite blocajele administrative și să primească pensia corect calculată.

Administrația Națională de Meteorologie a actualizat prognoza și a emis, duminică, mai multe avertizări meteo cod galben, ce vizează ninsori viscolite, intensificări ale vântului și temperaturi extrem de scăzute. Fenomenele meteo periculoase vor afecta numeroase județe din România, inclusiv municipiul București, fiind valabile până marți, 3 februarie.

Cod galben de ger în Moldova

Prima avertizare de ger a intrat în vigoare la ora 10:00 și este valabilă până la ora 20:00. Sunt vizate regiuni extinse din Moldova, unde temperaturile vor coborî semnificativ sub normalul perioadei, cu 7–9 grade mai mici decât media climatologică.

Maximele diurne se vor situa, în general, între -10 și -5 grade Celsius, iar vremea va fi caracterizată de un ger accentuat, cu disconfort termic ridicat.

Ninsori viscolite și rafale puternice de vânt

A doua alertă ANM cod galben este valabilă de la ora 14:00 până luni dimineață, la ora 10:00. Aceasta vizează ninsori temporar viscolite, depuneri de zăpadă și vânt intens în mai multe regiuni ale țării.

În sudul Olteniei, Munteniei și Dobrogei va ninge, iar local se va forma un strat de zăpadă de 6–10 cm. În județele Caraș-Severin, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, dar și în București, Buzău, vestul județelor Brăila, Ialomița, Călărași, precum și în Constanța și Tulcea (în special zona litorală), vântul va avea rafale de 50–55 km/h, viscolind ninsoarea și reducând vizibilitatea.

Gerul se extinde în jumătate de țară

Meteorologii anunță extinderea masei de aer polar și emit un nou cod galben de ger, valabil până luni la ora 10:00. Moldova, Dobrogea, Muntenia, dar și estul și sud-estul Transilvaniei vor fi afectate de nopți foarte reci, cu temperaturi minime cuprinse între -16 și -9 grade.

În nordul Moldovei, minimele pot coborî chiar până la -20 de grade Celsius, amplificând riscul de îngheț sever.

A patra avertizare: ger persistent până pe 3 februarie

Începând de luni, ora 10:00, și până marți, 3 februarie, ora 10:00, intră în vigoare o nouă avertizare cod galben de ger, care va afecta mai mult de jumătate din teritoriul României.

În Moldova, Dobrogea, Oltenia, Muntenia și în estul și sud-estul Transilvaniei, maximele diurne vor fi cuprinse între -9 și -3 grade, iar în nordul Moldovei pot ajunge la -15 grade, cu ger persistent inclusiv pe parcursul zilei. Temperaturile nocturne vor coborî frecvent între -20 și -8 grade Celsius.

Meteorologii recomandă consultarea constantă a hărții avertizărilor ANM, limitarea deplasărilor neesențiale și adoptarea măsurilor de protecție pentru sănătate, în contextul episoadelor de vreme severă.

Cătălin Zmărăndescu a ales să vorbească deschis despre decizia de a participa, alături de soția sa, Luiza, la emisiunea Power Couple, unul dintre cele mai urmărite reality show-uri TV din România. Într-un mesaj sincer publicat pe rețelele de socializare, sportivul a explicat că motivația lor nu a fost câștigul financiar sau dorința de validare publică, ci prezentarea valorilor care stau la baza familiei lor.

Potrivit lui Zmărăndescu, participarea la competiție a fost o alegere conștientă, asumată, prin care a dorit să arate cum arată un cuplu solid în viața reală, nu doar într-un format televizat. Relația cu Luiza, spune el, se bazează pe respect reciproc, sprijin constant și echilibru emoțional, nu pe orgolii sau dorința de a domina.

„Nu am intrat în Power Couple ca să demonstrăm ceva cuiva. Am intrat ca să fim noi. O echipă. Luiza m-a învățat că adevărata putere nu face zgomot”, a transmis Cătălin Zmărăndescu.

Experiența din cadrul show-ului a fost una intensă, cu probe solicitante și presiune emoțională ridicată. Chiar și așa, sportivul recunoaște că momentele dificile nu au făcut decât să le întărească relația. Comunicarea și susținerea reciprocă au fost esențiale pentru a depăși temerile și situațiile-limită.

Zmărăndescu a mai spus că a urmărit reacțiile publicului și că mesajele primite l-au emoționat profund. Faptul că telespectatorii i-au perceput ca pe oameni autentici, și nu ca pe personaje construite pentru televiziune, a fost una dintre cele mai mari satisfacții ale participării.

„Am intrat fără măști. Nu ne-a interesat imaginea, ci ce rămâne după. Pentru noi, iubirea nu e spectacol, ci liniște, siguranță și grija față de cel de lângă tine”, a mai declarat sportivul.

Dincolo de Power Couple, Cătălin Zmărăndescu are un parcurs solid în sportul de performanță. Fost luptător profesionist, este multiplu campion național la Muay Thai și Wushu, cu participări la competiții europene și mondiale. După retragerea din ring, și-a construit o carieră apreciată ca antrenor.

Imaginea sa publică a fost completată de perioada în care a fost cunoscut ca apropiat al lui Gigi Becali, dar și de participările la emisiuni de mare audiență precum Survivor România 2022 și Survivor All Stars.

Prin mesajul transmis, Cătălin Zmărăndescu a subliniat că experiența Power Couple nu a fost despre televiziune, ci despre viață, echilibru și valori reale — un mesaj care a rezonat puternic cu publicul din mediul online și dincolo de ecran.

Pensia de urmaș rămâne, și în 2026, un sprijin esențial pentru familiile care au pierdut un soț, părinte sau susținător legal. Sistemul public de pensii prevede criterii clare privind durata căsătoriei, situațiile speciale în care se pot face excepții și modul de calcul al sumelor acordate. Noile clarificări legislative stabilesc cine are dreptul la acest beneficiu și în ce condiții poate fi obținut.

Pensia de urmaș 2026: ce trebuie să îndeplinească soțul supraviețuitor

Potrivit legislației în vigoare, soțul supraviețuitor poate primi pensie de urmaș dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de minimum 15 ani. Aceasta este condiția standard pentru acordarea integrală a dreptului.

Dacă mariajul a durat între 10 și 15 ani, pensia de urmaș se acordă parțial, cu o reducere calculată proporțional. Penalizarea este de 0,5% pentru fiecare lună lipsă până la împlinirea celor 15 ani de căsătorie, ceea ce duce la o diminuare a sumei finale încasate.

Excepții prevăzute de lege pentru pensia de urmaș

Există și situații speciale în care durata căsătoriei nu mai reprezintă un criteriu eliminatoriu. Legea permite acordarea pensiei de urmaș chiar și în cazul unui mariaj mai scurt, dacă sunt îndeplinite anumite condiții:

Soțul supraviețuitor este încadrat în gradul I sau II de invaliditate, iar căsătoria a durat cel puțin un an.

Decesul a avut loc în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, caz în care nu se mai ține cont de vechimea căsătoriei. În această situație, este necesar ca veniturile lunare ale soțului rămas în viață să nu depășească salariul minim brut pe economie.

Cât se primește ca pensie de urmaș în 2026

Valoarea pensiei de urmaș se stabilește ca procent din pensia pe care persoana decedată o avea sau ar fi avut dreptul să o primească. Procentul diferă în funcție de numărul beneficiarilor:

50% din pensie, pentru un singur urmaș

75% din pensie, în cazul a doi urmași

100% din pensie, dacă sunt trei sau mai mulți urmași

De exemplu, la o pensie de 3.500 lei, un singur beneficiar va primi 1.750 lei, doi urmași vor împărți 2.625 lei, iar în cazul a trei sau mai mulți beneficiari se acordă întreaga sumă.

Documente necesare pentru dosarul de pensie de urmaș

Pentru depunerea dosarului de pensie de urmaș sunt necesare mai multe documente justificative, printre care:

cererea oficială pentru acordarea pensiei

certificatul de deces al susținătorului

acte de stare civilă (certificat de naștere, certificat de căsătorie)

adeverințe de studii, dacă este cazul

decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate

documente suplimentare pentru accidente de muncă sau boli profesionale

Cine mai poate beneficia de pensia de urmaș

Pe lângă soțul supraviețuitor, copiii persoanei decedate au dreptul la pensie de urmaș până la vârsta de 16 ani. Dreptul se poate prelungi până la 26 de ani dacă aceștia urmează cursurile unei forme de învățământ. În cazul copiilor cu invaliditate apărută în această perioadă, pensia poate fi acordată pe toată durata vieții.

Pensia de urmaș se achită lunar și urmează aceleași reguli de plată aplicabile tuturor pensiilor din sistemul public.