Preotul.ro

Pierderea cărții de muncă îi îngrijorează pe mulți români, mai ales în apropierea pensionării. Deși acest document a fost, timp de zeci de ani, dovada principală a activității profesionale, lipsa lui nu înseamnă că vechimea în muncă nu mai poate fi demonstrată. Legislația actuală oferă mai multe soluții pentru recuperarea informațiilor necesare, chiar și în situația în care fostul angajator și-a încetat activitatea.

Pentru persoanele care au lucrat înainte de introducerea sistemului electronic de evidență a salariaților, cartea de muncă reprezenta documentul în care erau înscrise toate informațiile privind activitatea profesională: perioadele lucrate, funcțiile ocupate, modificările contractuale și vechimea în muncă.

Începând cu anul 2011, acest sistem a fost înlocuit de Registrul General de Evidență a Salariaților (Revisal), unde toate contractele individuale de muncă sunt înregistrate în format electronic. Astfel, pentru perioadele lucrate după această dată, informațiile pot fi verificate prin evidențele oficiale, fără a mai fi necesară prezentarea cărții de muncă.

Problemele apar, însă, în cazul activității desfășurate înainte de digitalizare. Dacă documentul s-a pierdut sau s-a deteriorat, iar persoana trebuie să își pregătească dosarul de pensionare, sunt necesare alte acte care să confirme vechimea.

Cel mai important document este adeverința de vechime, eliberată de angajator. Potrivit Codului muncii, orice fost salariat are dreptul să solicite un document care să cuprindă perioada lucrată, funcția ocupată, tipul contractului și alte informații relevante privind raporturile de muncă.

Adeverința este utilizată frecvent la întocmirea dosarului de pensionare, dar și în alte situații în care este necesară dovedirea experienței profesionale. Din acest motiv, specialiștii recomandă păstrarea acestor documente într-un loc sigur, chiar dacă o parte dintre informații există deja în sistemele electronice.

O situație mai complicată apare atunci când fostul angajator nu mai există. Multe societăți comerciale au fost radiate, au intrat în faliment sau și-au încetat activitatea, iar foștii angajați nu mai știu unde se află documentele de personal.

În astfel de cazuri, arhivele pot fi preluate de firme specializate sau de alte entități autorizate să păstreze documentele fostelor societăți. După identificarea custodelui arhivei, persoana interesată poate solicita eliberarea unei adeverințe pe baza documentelor existente.

Pentru anumite perioade și categorii de informații, pot fi solicitate date și de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în limitele competențelor prevăzute de lege. De aceea, este recomandat ca persoanele interesate să înceapă verificările din timp, deoarece identificarea arhivelor poate dura, în special în cazul firmelor desființate cu mulți ani în urmă.

Există și situații în care documentele nu mai pot fi recuperate sau sunt incomplete. În aceste cazuri, legea permite deschiderea unei acțiuni în instanță pentru recunoașterea vechimii în muncă. Judecătorul poate analiza toate probele disponibile, inclusiv înscrisuri, state de plată, contracte, declarații și alte documente care pot demonstra existența raportului de muncă.

Dacă instanța admite cererea, hotărârea judecătorească poate fi folosită la completarea dosarului de pensionare și la recunoașterea perioadelor lucrate.

Specialiștii recomandă ca verificarea documentelor privind activitatea profesională să fie făcută cu câțiva ani înainte de îndeplinirea condițiilor de pensionare. Astfel, eventualele lipsuri pot fi identificate și rezolvate fără presiunea termenelor limită.

Pierderea cărții de muncă nu înseamnă automat pierderea drepturilor obținute prin anii de muncă. În cele mai multe situații, vechimea poate fi dovedită prin adeverințe, documente din arhive, informații existente în Revisal sau, atunci când este necesar, prin hotărâri judecătorești. Important este ca demersurile să fie începute din timp, pentru ca toate documentele necesare să poată fi obținute înainte de depunerea dosarului de pensionare.

Tensiunile din PSD ies tot mai mult la suprafață, după ce vicepreședintele partidului, Victor Negrescu, a transmis unul dintre cele mai ferme mesaje împotriva unei eventuale colaborări cu AUR. Declarațiile sale vin într-un moment în care, în spațiul public, au apărut informații și speculații privind posibile discuții politice între reprezentanți ai celor două formațiuni. Mesajul lui Negrescu este interpretat de unii analiști drept un semnal că în interiorul PSD există opinii diferite cu privire la direcția pe care ar trebui să o urmeze partidul.

Victor Negrescu a afirmat că nu susține participarea AUR la guvernare și a avertizat asupra consecințelor pe care, în opinia sa, le-ar avea un asemenea scenariu asupra parcursului european al României.

Potrivit vicepreședintelui PSD, o astfel de formulă de guvernare ar putea afecta relațiile cu instituțiile europene, investițiile și accesul la fondurile europene. De asemenea, acesta și-a exprimat îngrijorarea cu privire la respectarea principiilor democratice și a libertății de exprimare.

În declarațiile sale, Victor Negrescu a precizat că nu a fost informat despre eventuale negocieri cu AUR și că asemenea subiecte nu au fost discutate în forurile de conducere ale partidului. Totodată, el a subliniat că susține transparența în luarea deciziilor politice și că nu este de acord cu existența unor mesaje diferite în interiorul formațiunii.

Poziția exprimată de europarlamentarul social-democrat evidențiază existența unor perspective diferite în PSD privind viitoarele alianțe politice. În ultimele săptămâni, în spațiul public au circulat mai multe informații referitoare la posibile formule de majoritate parlamentară, însă conducerea partidului nu a anunțat o decizie oficială privind o eventuală colaborare cu AUR.

În acest context, declarațiile lui Victor Negrescu au atras atenția atât în interiorul PSD, cât și pe scena politică. Mesajul său este văzut de observatori ca o reafirmare a orientării pro-europene pe care acesta o promovează de mai mulți ani.

În același timp, Sorin Grindeanu nu a oferit până în prezent o poziție oficială privind informațiile apărute despre eventuale negocieri cu AUR. În lipsa unei decizii asumate de conducerea partidului, discuțiile rămân la nivelul declarațiilor și al scenariilor politice.

Analiștii politici consideră că următoarea perioadă va fi importantă pentru clarificarea direcției PSD. Eventualele decizii privind alianțele parlamentare ar putea influența atât echilibrul politic, cât și relațiile dintre diferitele grupări din interiorul formațiunii.

Totodată, pozițiile exprimate public de liderii social-democrați arată că în partid există dezbateri privind strategia politică și modul în care PSD ar trebui să își definească rolul în viitoarea majoritate parlamentară.

Rămâne de văzut dacă aceste diferențe de opinie vor conduce la o dezbatere internă mai amplă sau dacă partidul va adopta o poziție comună în perioada următoare. Până atunci, declarațiile lui Victor Negrescu reprezintă una dintre cele mai ferme luări de poziție din interiorul PSD împotriva unei eventuale colaborări cu AUR, într-un moment în care scena politică traversează o perioadă de incertitudine.

Statele Unite pregătesc una dintre cele mai importante schimbări de strategie din Orientul Mijlociu din ultimii ani. Președintele Donald Trump a anunțat că toate trupele americane vor fi retrase din Irak până la sfârșitul lunii septembrie, susținând că misiunea militară a Washingtonului în această țară se apropie de final. Decizia marchează un nou capitol în relațiile dintre cele două state și vine într-un context regional marcat de tensiuni și provocări de securitate.

Anunțul a fost făcut după întâlnirea de la Casa Albă dintre Donald Trump și premierul irakian Ali al-Zaidi. Cei doi lideri au discutat despre cooperarea bilaterală, situația de securitate din Irak și calendarul retragerii militarilor americani.

Potrivit președintelui american, administrația de la Washington consideră că nu mai este necesară menținerea unei prezențe militare permanente în Irak. Trump a precizat că Statele Unite rămân dispuse să sprijine autoritățile irakiene dacă acestea vor solicita ajutor în viitor, însă apreciază că responsabilitatea principală pentru securitatea țării trebuie să revină instituțiilor irakiene.

Procesul de retragere este deja în desfășurare. În ultimele luni, armata americană a redus treptat numărul militarilor staționați în Irak și a predat mai multe facilități către autoritățile locale. Printre acestea se numără și baza Ain al-Assad, una dintre cele mai importante instalații militare utilizate de forțele americane în timpul operațiunilor desfășurate în regiune.

În prezent, militarii americani mai sunt desfășurați în câteva locații considerate strategice, inclusiv în apropierea aeroportului din Bagdad și în regiunea Erbil. Potrivit informațiilor oficiale, înainte de începerea retragerii, aproximativ 2.500 de soldați americani se aflau pe teritoriul irakian.

Premierul Ali al-Zaidi a declarat că retragerea militarilor americani este corelată cu planul Guvernului de la Bagdad de a consolida controlul asupra securității interne. Autoritățile irakiene intenționează să finalizeze până la sfârșitul lunii septembrie procesul de dezarmare a grupărilor armate care operează în afara structurilor oficiale ale statului.

Șeful Executivului irakian a recunoscut însă că acest obiectiv nu va fi ușor de atins. Unele dintre cele mai influente miliții active în Irak și-au exprimat opoziția față de acest plan, ceea ce ridică semne de întrebare privind modul în care autoritățile vor reuși să îl implementeze.

În cadrul aceleiași întâlniri, Donald Trump a abordat și relația dintre Statele Unite și Iran. Liderul american a susținut că acțiunile Washingtonului au redus considerabil capacitatea militară a Teheranului și a afirmat că administrația sa a încercat anterior să ajungă la un acord cu autoritățile iraniene.

Declarațiile președintelui american reflectă poziția administrației sale în ceea ce privește politica externă în Orientul Mijlociu, într-o perioadă în care regiunea continuă să fie marcată de tensiuni și echilibre fragile.

Retragerea completă a trupelor americane din Irak va reprezenta un moment important în relațiile dintre Washington și Bagdad, la peste două decenii de la intervenția militară americană din 2003. În perioada următoare, autoritățile irakiene vor avea responsabilitatea de a demonstra că instituțiile naționale pot gestiona independent provocările de securitate și pot menține stabilitatea într-o regiune în continuare afectată de conflicte și rivalități geopolitice.

Ceasul ticăie pentru una dintre cele mai importante surse de finanțare ale României. În următoarele săptămâni, autoritățile trebuie să recupereze întârzieri acumulate în ani de zile, pentru ca mii de investiții să poată beneficia de fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În joc sunt miliarde de euro și proiecte esențiale pentru comunități din întreaga țară.

Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde investiții în infrastructură rutieră, spitale, școli, creșe, rețele de apă și canalizare, digitalizarea administrației și proiecte pentru eficiență energetică. Valoarea totală a finanțărilor se ridică la aproximativ 21 de miliarde de euro, iar autoritățile încearcă să respecte calendarul stabilit împreună cu instituțiile europene.

Deși numeroase investiții au avansat în ultimele luni, există încă proiecte care se află în diferite stadii de execuție. Unele sunt aproape de finalizare, în timp ce altele au întâmpinat dificultăți administrative, tehnice sau legate de procedurile de achiziție.

În acest context, Guvernul și autoritățile locale încearcă să accelereze ritmul lucrărilor. Premierul Ilie Bolojan a transmis în repetate rânduri că finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR reprezintă o prioritate și că instituțiile implicate trebuie să colaboreze pentru respectarea termenelor asumate.

Specialiștii în fonduri europene explică faptul că investițiile care nu vor putea fi decontate prin PNRR vor trebui analizate individual. În funcție de regulile aplicabile și de stadiul lucrărilor, unele proiecte ar putea fi mutate către alte programe de finanțare europeană, iar altele ar putea necesita identificarea unor surse alternative de finanțare.

Situația a readus în atenție și dezbaterea privind modul în care au fost gestionate investițiile publice în ultimii ani. Reprezentanți ai actualei puteri și ai opoziției au formulat critici privind ritmul implementării proiectelor și modul în care au fost stabilite prioritățile.

În spațiul public au fost reluate și declarațiile fostului ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, care a afirmat că a avertizat asupra riscurilor generate de deficitul bugetar. Marcel Ciolacu a respins aceste afirmații, iar schimbul de declarații a alimentat disputa politică pe tema finanțelor publice.

Autoritățile locale susțin că multe dintre proiectele aflate în derulare sunt importante pentru dezvoltarea comunităților și solicită sprijin pentru finalizarea lor. De cealaltă parte, Guvernul încearcă să prioritizeze investițiile care au cele mai mari șanse de a respecta calendarul stabilit.

Economiștii atrag atenția că fondurile europene reprezintă una dintre principalele surse de investiții publice din România. O absorbție eficientă poate reduce presiunea asupra bugetului de stat și poate contribui la dezvoltarea infrastructurii fără a necesita resurse suplimentare din alte surse.

Perioada următoare este considerată decisivă pentru mii de proiecte aflate în desfășurare. Ritmul lucrărilor, capacitatea administrativă și colaborarea dintre autoritățile centrale și cele locale vor avea un rol important în atingerea obiectivelor asumate.

Rezultatul acestui proces va influența atât nivelul fondurilor europene atrase de România, cât și evoluția unor investiții esențiale pentru transport, sănătate, educație și administrație publică. În următoarele săptămâni, toate instituțiile implicate vor fi nevoite să accelereze implementarea proiectelor pentru a limita riscul pierderii finanțărilor disponibile.

O seară care ar fi trebuit să se încheie ca oricare alta s-a transformat într-o tragedie care a șocat o întreagă comunitate. După o ieșire în oraș și un joc de bingo, o femeie a fost găsită fără viață în propria locuință, iar soțul ei este acum acuzat de crimă. Cazul este cu atât mai controversat cu cât bărbatul susține că moartea acesteia a fost un accident, în timp ce procurorii vorbesc despre un omor comis pe fondul furiei și al consumului de alcool și droguri.

Alcwyn Thomas, în vârstă de 44 de ani, a fost trimis în judecată pentru uciderea soției sale, Victoria Thomas, mama copiilor lor. Tragedia s-a petrecut după o noapte petrecută într-un pub și la o sală de bingo din cartierul Gabalfa, în Cardiff.

Potrivit informațiilor prezentate în instanță, bărbatul ar fi pierdut o sumă importantă de bani la bingo, iar acest lucru l-ar fi afectat puternic. Procurorii susțin că, după joc, acesta a consumat alcool și substanțe interzise, starea sa devenind tot mai instabilă.

Drumul spre casă ar fi fost tensionat. Cei doi soți s-ar fi certat în taxi, iar Victoria i-ar fi reproșat comportamentul și pierderea banilor. Martorii citați în dosar au declarat că bărbatul părea tot mai agitat pe măsură ce conflictul escalada.

Ajunși acasă, situația ar fi degenerat. Un vecin a povestit că, în timpul nopții, a fost trezit de un țipăt puternic venit din locuința celor doi. La acel moment nimeni nu și-a imaginat însă amploarea tragediei.

La câteva ore după incident, rudele Victoriei au primit mesaje trimise de pe telefonul acesteia, în care se afirma că femeia fusese ucisă. Întrebându-l pe Alcwyn Thomas despre conținutul mesajelor, acesta le-ar fi spus că totul a fost doar „o glumă”.

Explicația nu i-a convins pe membrii familiei. Nepoata celor doi s-a deplasat imediat la locuință pentru a vedea ce se întâmplă. Acolo a făcut descoperirea care avea să confirme cele mai negre temeri: Victoria Thomas era fără viață, întinsă în camera de oaspeți.

În aceeași locuință, soțul ei a fost găsit în dormitor. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi încercat să își ia viața printr-o supradoză de droguri după producerea tragediei.

În fața instanței, Alcwyn Thomas a recunoscut că și-a strangulat soția, însă susține că moartea nu a fost intenționată. El afirmă că incidentul s-ar fi produs în timpul unui moment intim și că ar fi exercitat o presiune prea mare fără să își dea seama de consecințe.

Procurorii resping categoric această variantă. Ei susțin că explicația este incompatibilă cu probele strânse în timpul anchetei și că bărbatul încearcă să obțină o încadrare juridică mai favorabilă.

Potrivit acuzării, întreaga succesiune a evenimentelor indică faptul că fapta ar fi fost rezultatul unui acces de furie alimentat de pierderea banilor, consumul de alcool și droguri și conflictul izbucnit între cei doi înainte de a ajunge acasă.

Printre elementele analizate de anchetatori se numără declarațiile martorilor, mesajele trimise de pe telefonul victimei, țipătul auzit de vecini și recunoașterea faptelor de către inculpat.

Procesul continuă, iar instanța va trebui să stabilească dacă moartea Victoriei Thomas a fost provocată intenționat sau dacă se confirmă versiunea prezentată de apărare. Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, bărbatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar cazul rămâne unul dintre cele mai urmărite dosare aflate pe rolul instanțelor britanice.

Dacă vrei castraveți murați crocanți, aromați și care rezistă perfect peste iarnă, secretul nu stă în ingrediente complicate, ci în câteva reguli simple. Această rețetă este folosită de ani de zile în multe gospodării și dă rezultate de fiecare dată. Castraveții rămân fermi, nu se înmoaie și au un gust echilibrat, ușor acrișor și foarte aromat.

Sezonul conservelor este în plină desfășurare, iar castraveții murați se numără printre cele mai pregătite murături pentru iarnă. Fie că sunt serviți lângă fripturi, tocănițe sau mâncăruri tradiționale, aceștia nu lipsesc din cămara multor români.

Pentru ca murăturile să iasă perfecte, este important să alegi castraveți cât mai proaspeți, mici sau medii, fără lovituri și cu coaja fermă. Înainte de a fi puși în borcane, aceștia trebuie ținuți câteva ore în apă foarte rece. Acest pas îi ajută să rămână crocanți după murare.

Pentru un borcan de 3 litri sunt necesari aproximativ 10-15 castraveți, în funcție de dimensiunea lor. Pe fundul borcanului se pun o bucată de hrean, o umbrelă de mărar și 2-3 căței de usturoi. Aceste ingrediente dau aroma specifică și contribuie la păstrarea texturii castraveților.

După ce castraveții sunt așezați cât mai compact în borcan, se adaugă condimentele: o frunză de dafin, 8-10 boabe de piper negru, 2-3 boabe de ienibahar, o treime de linguriță de coriandru și o jumătate de linguriță de semințe de muștar.

Separat se pregătește marinada. Pentru fiecare 1,5 litri de apă se folosesc două linguri de sare și două linguri și jumătate de zahăr. Amestecul se pune pe foc și se lasă până când începe să fiarbă.

Un detaliu important este că oțetul nu se adaugă în marinadă, ci direct în borcan. Pentru un borcan de 3 litri se folosesc aproximativ 100 ml de oțet alimentar de 9%.

După ce marinada clocotește, aceasta se toarnă peste castraveți, iar borcanul se închide provizoriu cu capacul.

Urmează sterilizarea, un pas care asigură păstrarea murăturilor pentru o perioadă îndelungată. Borcanele se așază într-o oală în care, pe fund, este recomandat să fie pus un prosop de bucătărie pentru a preveni spargerea sticlei. Apa trebuie să fie fierbinte, dar nu clocotită atunci când sunt introduse borcanele.

Din momentul în care apa începe să fiarbă ușor, borcanele se sterilizează aproximativ 15 minute la foc mic. După acest interval, se scot cu grijă, se închid bine și se întorc cu capacul în jos.

Spre deosebire de alte rețete, borcanele nu trebuie acoperite cu pături sau prosoape groase. Se lasă pur și simplu să se răcească la temperatura camerei.

După câteva săptămâni, castraveții vor fi gata de consum și își vor păstra textura crocantă și aroma bogată. Dacă sunt depozitați într-un loc răcoros și ferit de lumină, pot rezista fără probleme până în sezonul următor.

Mulți gospodari spun că secretul acestei rețete stă în proporția corectă dintre sare, zahăr și oțet, dar și în sterilizarea făcută cu atenție. Respectând acești pași simpli, rezultatul este aproape garantat: castraveți murați gustoși, crocanți și perfecți pentru mesele din sezonul rece.

**Tensiunile din PNL continuă să crească, iar apelurile la unitate devin tot mai numeroase. Alina Gorghiu îi cere public lui Ilie Bolojan să deschidă un dialog cu Adrian Veștea, avertizând că partidul riscă să iasă slăbit din actuala criză dacă disputele interne nu sunt depășite rapid.**

Deputatul PNL Alina Gorghiu a anunțat că, împreună cu senatorul Mihai Coteț, a primit mandat din partea primarilor liberali din județul Argeș pentru a-l susține pe Adrian Veștea în demersul de formare a unui nou guvern. În opinia sa, România are nevoie de stabilitate politică, iar Partidul Național Liberal trebuie să își asume responsabilitatea guvernării.

Fostul ministru al Justiției consideră că alegerea este una clară pentru liberali: fie participă la formarea Executivului și își asumă conducerea țării, fie lasă loc unei alte formule de guvernare, pe care nu o vede în interesul partidului sau al cetățenilor.

„România are nevoie de un premier liberal”, a transmis Alina Gorghiu, subliniind că un guvern condus de PNL ar reprezenta cea mai bună soluție pentru comunitățile locale și pentru dezvoltarea proiectelor aflate în desfășurare.

Totodată, aceasta a făcut un apel la calm și la unitate, afirmând că actualele divergențe nu trebuie să conducă la o ruptură în interiorul formațiunii. În opinia sa, conflictele interne nu fac decât să adâncească instabilitatea politică și să afecteze încrederea alegătorilor.

„PNL nu trebuie să se rupă”, este mesajul transmis de Alina Gorghiu, care consideră că liderii partidului au obligația de a găsi rapid o soluție prin dialog.

Deputatul liberal susține că este necesară o întâlnire între Ilie Bolojan și Adrian Veștea, pentru a depăși blocajul politic și pentru a identifica o majoritate parlamentară capabilă să susțină un nou Executiv. Potrivit acesteia, România nu își permite o perioadă prelungită de incertitudine, iar negocierile trebuie accelerate.

În același timp, Alina Gorghiu afirmă că partidul trebuie să poarte și o discuție despre direcția sa politică. Ea spune că, dincolo de negocierile privind guvernarea, PNL trebuie să își definească mai clar identitatea și valorile pe care dorește să le promoveze în perioada următoare.

Mesaje similare au venit și din partea liderului PNL Ilfov, Hubert Thuma. Acesta a criticat reacțiile din interiorul partidului față de colegii implicați în negocierile pentru formarea noului guvern și a transmis că amenințările sau eventualele sancțiuni nu reprezintă o soluție într-un moment atât de delicat.

Potrivit lui Hubert Thuma, România are nevoie de stabilitate, iar disputele interne trebuie lăsate deoparte pentru ca partidul să poată lua decizii responsabile.

Declarațiile celor doi lideri liberali vin într-un context tensionat pentru PNL, după desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea unei majorități parlamentare. În perioada următoare, negocierile dintre liderii partidului și deciziile care vor fi luate la nivelul conducerii sunt așteptate să influențeze atât viitorul formațiunii, cât și evoluția scenei politice din România.