România încheie etapa principală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) într-un moment în care presiunea asupra bugetului de stat crește, iar autoritățile trebuie să găsească soluții pentru menținerea investițiilor și finanțarea măsurilor sociale. Premierul Ilie Bolojan susține că Executivul a preluat un PNRR „complet înțepenit”, care risca să se transforme într-un eșec major, în timp ce pentru 2027 avertizează că aproximativ 8 miliarde de euro care au susținut investițiile în acest an nu vor mai alimenta bugetul.

Potrivit bilanțului prezentat de premier, România a ajuns la o absorbție de peste 90% în cazul granturilor PNRR și de peste 95% în cazul împrumuturilor. Guvernul susține că renegocierea țintelor și jaloanelor a permis deblocarea programului și evitarea unor pierderi mai mari.

Totuși, bilanțul nu este lipsit de probleme. Peste 2.000 de lucrări finanțate prin PNRR ar fi rămas nefinalizate, iar unele autorități locale vor trebui să găsească resurse proprii pentru încheierea proiectelor. În caz contrar, există riscul ca banii primiți să trebuiască restituiți.

O altă problemă este supracontractarea. În domeniul Transporturilor, valoarea contractelor semnate a ajuns, potrivit lui Bolojan, la aproximativ 19,5 miliarde de euro, în condițiile în care alocarea disponibilă în etapa finală a PNRR era de aproximativ 5,5 miliarde de euro. Diferența va trebui acoperită în anii următori din alte fonduri europene sau de la bugetul național.

2027 vine fără cele 8 miliarde de euro care au susținut investițiile

Una dintre cele mai importante probleme pentru viitorul Executiv este dispariția fluxului financiar reprezentat de PNRR. Ilie Bolojan estimează că aproximativ 8 miliarde de euro care au reprezentat în 2026 un pilon important al investițiilor nu vor mai alimenta bugetul în 2027.

Premierul susține că România trebuie să mențină investițiile, dar fără ca soluția să fie o nouă majorare a fiscalității. În opinia sa, presiunea trebuie compensată prin reducerea cheltuielilor, o mai bună utilizare a banilor publici și accelerarea absorbției fondurilor europene de coeziune.

În paralel, autoritățile mizează pe programul SAFE pentru continuarea unor investiții, inclusiv în infrastructură și domeniul apărării.

Ajutoarele sociale, între protecția persoanelor vulnerabile și presiunea asupra bugetului

În 2026, statul continuă să acorde o serie de beneficii sociale destinate pensionarilor, persoanelor cu dizabilități, familiilor cu venituri reduse, șomerilor și părinților aflați în concediul pentru creșterea copilului.

Printre cele mai importante forme de sprijin se află Venitul Minim de Incluziune, care a înlocuit fostul venit minim garantat și alocația pentru susținerea familiei. Valoarea sprijinului este stabilită în funcție de veniturile gospodăriei și de numărul membrilor familiei, iar pentru familiile cu copii există componente suplimentare, în funcție de situația acestora.

Pensionarii cu venituri mici beneficiază, la rândul lor, de măsuri de sprijin financiar. Potrivit informațiilor prezentate în materialele publicate în această perioadă, pentru pensionarii cu venituri de până la 3.000 de lei sunt prevăzute ajutoare acordate în tranșe, valoarea totală fiind diferențiată în funcție de nivelul pensiei.

Persoanele cu dizabilități beneficiază de prestații sociale specifice, precum și de măsuri privind transportul. Pentru cei care optează pentru decontarea combustibilului, sprijinul anual poate ajunge la 1.500 de lei în cazul handicapului grav și la 750 de lei în cazul handicapului accentuat, potrivit informațiilor prezentate în materialul privind măsurile sociale din 2026.

Și părinții aflați în concediul pentru creșterea copilului beneficiază în continuare de indemnizația calculată, în condițiile legii, la 85% din media veniturilor nete realizate anterior nașterii copilului. Cei care revin mai devreme la serviciu pot beneficia de stimulentul de inserție.

Problema pentru 2027: cum sunt finanțate simultan investițiile și protecția socială?

Finalul PNRR pune Guvernul în fața unei probleme dificile. Pe de o parte, România trebuie să continue proiectele de infrastructură și investițiile publice, inclusiv cele începute prin PNRR. Pe de altă parte, statul trebuie să asigure finanțarea sistemului de protecție socială într-un context în care deficitul bugetar trebuie redus.

Bolojan avertizează că măsurile adoptate până acum pentru reducerea deficitului nu vor produce automat aceleași efecte și în 2027. Din acest motiv, viitorul Guvern va trebui să pregătească din timp bugetul și să identifice economii.

„E foarte important, pe de o parte, să menținem componenta de investiții la o valoare importantă, dar, în același timp, acest lucru să se facă prin reducerea de cheltuieli și nu prin alte măsuri”, a transmis premierul.

În același timp, reducerea deficitului este considerată esențială pentru evitarea unei eventuale retrogradări a ratingului României și a creșterii costurilor de finanțare.

Fondurile europene devin decisive

În lipsa banilor din PNRR, România va trebui să folosească mai eficient fondurile europene de coeziune. Acestea sunt văzute de Guvern drept una dintre principalele surse care pot compensa reducerea investițiilor finanțate până acum prin PNRR.

Miza este dublă: finalizarea proiectelor deja începute și lansarea rapidă a unor noi investiții, astfel încât economia să nu resimtă puternic dispariția finanțărilor PNRR.

Experiența ultimilor ani arată însă că întârzierile administrative, supracontractarea și lipsa capacității de implementare pot transforma fondurile disponibile în obligații financiare greu de susținut.

România intră astfel în 2027 într-o perioadă în care fiecare leu din buget va trebui gestionat mai atent. Guvernul va trebui să găsească un echilibru între reducerea deficitului, continuarea investițiilor și menținerea sprijinului pentru persoanele vulnerabile. Iar succesul acestei tranziții va depinde în mare măsură de capacitatea administrației de a înlocui rapid banii PNRR cu alte surse europene și de a finaliza proiectele deja contractate.