Guvernul României anunță finalizarea proiectului de reformă a pensiilor magistraților, o măsură-cheie aflată de mult timp în centrul dezbaterilor publice. Ilie Bolojan, a confirmat că documentul este pregătit pentru adoptare prin procedura de asumare a răspunderii, cu un calendar accelerat stabilit pentru intervalul 2–8 februarie 2026.
Potrivit Executivului, reforma vizează atât creșterea graduală a vârstei de pensionare, cât și limitarea cuantumului pensiei de serviciu, într-un efort de reducere a presiunii asupra bugetului de stat și de apropiere a sistemului de pensii speciale de regulile generale aplicabile tuturor contribuabililor.
Ce schimbări aduce proiectul de lege
Proiectul este construit pe două direcții majore, considerate esențiale de Guvern pentru echilibrarea sistemului:
Vârsta de pensionare
În prezent, o parte dintre magistrați se pot pensiona la vârste sub 50 de ani. Noua lege prevede o tranziție de 15 ani, în care pragul de pensionare va crește progresiv până la 65 de ani, astfel încât sistemul judiciar să aibă timp să se adapteze fără blocaje de personal.
Plafonarea pensiei
Pensia de serviciu va fi limită la maximum 70% din ultimul salariu net, măsură menită să reducă discrepanțele față de pensiile calculate pe bază de contributivitate și să asigure sustenabilitatea financiară pe termen lung.
Executivul a ales procedura de asumare a răspunderii pentru a evita blocajele parlamentare. În lipsa unei moțiuni de cenzură adoptate, proiectul va intra automat în vigoare.
Mizele reformei și presiunea europeană
Guvernul susține că modificările sunt necesare nu doar din rațiuni bugetare, ci și pentru respectarea angajamentelor asumate prin PNRR, unde reforma pensiilor speciale reprezintă un jalon important. Nerespectarea acestuia ar putea afecta accesul României la fondurile europene.
În același timp, Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ, invocând posibile efecte asupra carierei și independenței magistraților. Critici similare au venit și din partea asociațiilor profesionale, care avertizează asupra riscului de plecări accelerate din sistem.
Guvernul răspunde însă că perioada de tranziție de 15 ani oferă predictibilitate, iar plafonarea pensiei este o practică regăsită și în alte state europene.
Ce urmează
Dacă proiectul va trece de Parlament, noile reguli se vor aplica treptat, cu impact direct asupra planificării resurselor umane din instanțe, parchete și asupra cheltuielilor publice. Autoritățile promit clarificări suplimentare privind calendarul exact, eventualele excepții și măsuri pentru zonele deficitare de personal.