Tema adoptării monedei euro în România revine constant în spațiul public, mai ales în contextul evoluțiilor economice din regiune. Subiectul a fost readus în discuție recent, după ce premierul Ilie Bolojan, aflat într-o vizită oficială la Berlin, s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz. Pe agenda discuțiilor s-au aflat relațiile bilaterale, dar și marile dosare economice europene, inclusiv extinderea zonei euro.

În cadrul declarațiilor de presă, premierul României a fost întrebat direct când ar putea țara noastră să facă pasul decisiv către moneda unică europeană, mai ales în condițiile în care Bulgaria a avansat semnificativ pe acest traseu. Răspunsul a fost unul realist și prudent.

Ilie Bolojan a explicat că diferența majoră dintre România și Bulgaria este legată de respectarea criteriilor economice impuse de Uniunea Europeană, în special de disciplina bugetară. În timp ce alte state au reușit să își stabilizeze finanțele publice, România se confruntă în continuare cu dezechilibre serioase.

Datele oficiale arată că, în 2024, deficitul bugetar al României a ajuns la aproximativ 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Acest indicator plasează România departe de criteriul-cheie necesar pentru aderarea la zona euro, care presupune un deficit sub pragul de 3%.

Premierul a subliniat că, fără o corecție fermă a finanțelor publice, discuțiile despre înlocuirea leului cu euro rămân pur teoretice. Obiectivul Guvernului pentru perioada următoare este reducerea deficitului la aproximativ 6,2–6,3%, iar ținta asumată pentru anul 2030 este atingerea pragului de 3%, conform regulilor europene.

În acest context, trecerea României la euro nu este așteptată în următorii ani. Specialiștii estimează că leul va rămâne moneda națională cel puțin pe termen mediu, până când economia va îndeplini toate criteriile de convergență. Stabilitatea bugetară, controlul inflației și reformele structurale sunt pași esențiali înainte ca euro să devină o realitate în portofelele românilor.