Situație tensionată la vârful sistemului judiciar: Înalta Curte de Casație și Justiție transmite un mesaj ferm după modificările aduse bugetului pe 2026 și nu exclude o acțiune în instanță împotriva Guvernul României. Miza: fonduri considerate esențiale pentru plata unor obligații deja scadente.
Buget mai mare pe hârtie, dar cu riscuri în execuție
Pentru 2026, alocările propuse pentru Înalta Curte de Casație și Justiție indică o creștere semnificativă:
5,02 miliarde lei – credite de angajament
4,99 miliarde lei – credite bugetare
Comparativ cu 2025, aceste valori reprezintă:
+49,95% la creditele de angajament
+49,16% la creditele bugetare
Cu toate acestea, conducerea instanței supreme atrage atenția că, dincolo de cifrele generale, structura bugetului poate afecta direct capacitatea de a onora plăți prevăzute de lege.
Amendamentul care a schimbat tot
În comisiile de Buget–Finanțe, un amendament susținut de mai multe partide — Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România — a redirecționat 1 miliard de lei din bugetul instanței supreme.
Fondurile au fost direcționate către aproximativ 30 de primării, pentru proiecte întârziate din cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență.
Inițiatorii spun că măsura este necesară pentru deblocarea investițiilor locale. Totuși, pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, această schimbare înseamnă presiune directă asupra unor cheltuieli deja asumate.
Avertisment dur: „Legea nu este opțională”
Reprezentanții Înalta Curte de Casație și Justiție transmit că situația ridică semne de întrebare privind respectarea principiilor statului de drept.
Instituția anunță că are la dispoziție instrumente juridice pentru a-și apăra drepturile, inclusiv acțiuni în contencios administrativ, dacă obligațiile bugetare nu sunt respectate.
Mesajul este clar: respectarea legii și a plăților stabilite nu poate fi negociată.
Ce urmează
Discuțiile pe marginea bugetului continuă în Parlament, iar conflictul dintre Înalta Curte de Casație și Justiție și Guvernul României ar putea escalada, în funcție de forma finală a alocărilor.
În joc nu sunt doar cifrele, ci și echilibrul dintre instituțiile statului și predictibilitatea financiară.